Andrew Solomon scrie minunat despre depresia sa în cartea Demonul amiezii. E greu să descrii în cuvinte o lucrare de Pulitzer, dar merită încercarea. Sunt obișnuită cu lucrări de specialitate pe tema asta, dar Andrew face totul accesibil, mult mai ușor de digerat, pe înțelesul cititorului potențial depresiv. Îl ajută să recunoască simptomele esențiale pentru depresia moderată. Atenționează asupra tristeții, melancoliei, dispariției fericirii, incapacității de a te bucura și de a percepe plăcerea, neputința de a iubi si de a primi iubire. Folosește multiple metafore pentru a descrie depresia, de la vița care parazitează copacul, la groaza apropierii de prăpastie. Chiar și Cărtărescu în prefața traducerii publicate de Humanitas se declară fascinat de modul în care surprinde Andrew Solomon esența depresiei, ceea ce e remarcabil, venind de la un tip care are metaforele la el.
Deși autorul declară că a scris cartea pentru a-și ajuta semenii, sunt convinsă că asta a avut și un important rol în propria terapie. Psihoterapia și împărtășirea suferinței cu cineva apropiat este esențială pentru izolarea parazitului care vă sufocă și reluarea unei vieți emoționale acceptabile. Nu multă lume e capabilă să vorbească despre suferința proprie în public, mai ales în scris. Probabil de asta apreciez atât de mult demersul lui Andrew.
Nu neglijați simptomele depresiei moderate, fiindcă cea severă vine cu unele formidabile, greu de suportat, care duc până la suicid.
Dacă apelați din timp la un psiholog pentru a vă recomanda serviciile cele mai potrivite, puteți să vă scutiți de suferință.
Minte și suflet ® 