Întreabă psihologul

Vrei să mă întrebi ceva sau să lași un comentariu care nu are legătură cu articolele din blog? Poți să o faci în partea de jos a acestei pagini. Dacă nu vrei să iți apară numele real, te înțeleg și voi încerca să îți răspund chiar și așa.


Notă: Minte și suflet ® este marcă înregistrată a Dorinei Herczeg.

51 de răspunsuri la “Întreabă psihologul”

Da, insă consilierea la distanta are anumite limite. Va rog sa-mi scrieti, pe una din adresele de email de la contact, cateva cuvinte despre problema, apoi vom decide impreună directia de urmat.

Sarutmana , Am 17 ani.. si am niste probleme cu care ma confrunt din septembrie..am nevoie de un sfat de la dvs pentru ca sunt din liceul traian vuia la care ati predat si imi place metoda dumneavoastra de lucru si cum colaboati cu elevii chiar daca din nefericire am facut doar 1 an ora de psihologie cu dumneavoastra a fost singura ora la care chiar ma duceam cu drag.. am nevoie de niste sfaturi daca imi puteti lasa in raspuns emailul sa va pot scrie pentru ca pe site nu merge sa il vad. Multumesc

Buna ziua.
Ma intereseaza sedinte de terapie.
Daca puteti sa imi spuneti cat dureaza sedinta si care este costul unei sedinte.
Multumesc!

Buna seara! Sunt din Oltenita si am o fata de 15 ani cu sindrom williams. Avem nevoie de completarea fisei psihologice pentru comisia de expertiza pentru handicap, pana luni, 13.02.2017, seara. Ne puteti ajuta? Lucrati si in weekend?

Nu am nicio calitate si niciun fel de abilitati aptitudini.Sunt un ratat si nu m-a prea inzestrat Dumnezeu cu nimic.Nici vreun talent.Sunt in somaj.Am terminat liceul si am intrat in somaj si stau acasa fiindca habar nu am ce sa fac in viata si mai ales nu stiu sa fac nimic practic.Am si tulburare obsesiv compulsiva(afectiune psihica)pentru care iau tratament cu antidepresive si bromazepam. Acest TOC ma chinuie mult de 8 ani iar cu tratament nu prea are rezultate si cine stie ce efecte benefice.Mereu am mai timid, reteas, inadaptat si din cauza asta nu prea mi-am facut prieteni.Mai degraba vorbeam pe net cu o persoana decat fata in fata.Sunt virgin si ma mastu.rbez(chiar azi am facut-o din nousad, m-am si certat si des si foarte urat cu parintii din niste lucruri banale si trecatoare.Sunt timid de fel, introvertit, retras dat am momente cand ma enervez si mai tip si injur.Ce sa mai fac cu viata mea, mai are vreun rost? Nu am niciun viiitor si cu toate problemele care le am viata mea e dezastru.Ce mai pot face? Ce mai poate fi reparat? Stiu ca sunt un gunoi sau un ratat al societatii dar oare cum as putea avea o viata mai buna in ciuda lucrurilor de care v-am povestit.Mai am vreo sansa sau sunt irecuperabi? Viata mea poate fi mai buna? Am deseori momente cand plang, practic traiesc degeaba pe banii parintilor si neavand nicio valoare ca om.Cum pot schimba ceva? Cartile sau audiobookurile de dezvoltare pers ma pot ajuta catusi de putin? Singurul meu hobby ca sa zic asa e statul pe pc.(jicuri, net, muzica)

M-am saturat sa fiu un prost dar nu stiu cum as putea sa imi schimb viata in bine, avand atatea probleme.La liceu am avut note bunicele, 8, 9, 7 dar nu m-am ales cu nimic de pe urma lui.Ce sa fac cu viata mea se prost? Ajutor! Sfaturi?

Buna ziua Alin,

Imi pare rau de raspunsul meu intarziat si de felul in care te simti. Pare ca esti in depresie, conditie a mintii umane care te face sa te simti atat de rau. Iti recomand pe langa medicatie si psihoterapie, medicamentele singure te sustin, dar nu rezolva problema. La modul practic te-ar ajuta, pentru inceput, sa te implici in activitatile casnice zilnice si sa iesi din casa cel putin o data pe zi, dupa paine de exemplu. In privinta locului de munca, nici un tanar nu are cunostinte practice intr-o meserie la iesirea din liceu, nu lasa asta sa iti stea in cale. Eu nu cred ca esti un prost, este posibil sa fi facut alegeri proaste, dar care om nu a facut?

Iti doresc numai bine si sa faci alegerea ce mai buna pentru tine!

Am tulburare obsesiv compulsiva.doi ani am avut tratament și am făcut terapie.am întrerupt tratamentul .mi au reapărut simptomele mult mai intens.idee obsesiva de a mă arunca.

Buna ziua Cati,
Daca ideile suicidare au reaparut iti recomand consult psihiatric sau internare. Psihoterapia in asemenea situatii este este de mare ajutor, ar fi bine sa reintri in terapie. Daca nu ai un terapeut cu mare drag iti stau la dispozitie.

Mulțumesc frumos.nu prea mă pot interna ca am 2 joburi.ideile suicidare nu sunt voite.sunt doar gânduri obsesive.când merg la tara mi a reapărut ideea de a mă arunca în fântână. Sau de a arunca un copil în fântână. Fac atacuri de panica la apariția gândurilor imaginilor.impulsuri.când sunt frații acasă mă relaxez.când nu sunt intru în panica și îmi vine gândul de a mă tăia pe mâini dacă nu mă duce cineva în afară zonelor cu fântâni. Am senzația ca îmi pierd controlul .ideile mi au afectat gândirea și concentrarea.când plec de acolo am o stare de panica ca când mă voi reîntoarce voi experimenta mai grav simptomele.ce părere aveți? S a merg la psihiatru.

Din pacate anxietatea este inerenta unor asemenea ganduri. Recomandarea mea este sa mergeti la psihiatru daca disconfortul este foarte mare si in psihoterapie pentru a va ajuta sa contineti mai bine emotiile si gandurile, eventual sa aflati si cauza. Imi imaginez ca nu aveti timp prea mult cu 2 joburi, ati putea lua in considerare terapia pe skype.

Mulțumesc frumos.înainte de a reintra în terapie trebuie sa se hotărască medici psihiatri și psihologi cliniciEni cu privire la diagnostic.Am fost la un medic psihiatru și mi a zis ca am tulburare psihotica.habar nu am ce e aia.pe urma am zis sa cer alta părere. Alt psihiatru mi a zis tulburare obsesiva compulsIva.iar un psiholog clinician mi a zis ca am tulburare de anxietate cu idei obsesive.deci pe cine sa cred?la câți medici sa mai merg pt un diagnostic corect?pe banii mei……care tratament sa l iau?pt tulburare psihotica sau t.obsesiva?fac experiențe pe creierul nostru.sunt tratamente total diferite.

Imi pare rau ca ati avut o asemenea experienta cu medicii psihiatri. Psihoterapia este independenta de tratamntul medicamentos. Va doresc sanatate si numai bine.

Aceasta tulburare afectează și memoria?am de învățat pt un examen foarte important.trebuie sa l iau neapărat. Doar anul acesta pot sa l mai dau.am fost la psihiatru și mi a prescris serlift și seroquel.

Depinde de gravitatea simptomelor, in general nu afecteaza memoria, eventual capacitatea de lucru daca nu luati medicamentele.

Ok Mulțumesc frumos .sunteți foarte drăguță. Acum nu știu ce sa fac sa mai merg la tara dacă sunt în criza. Mi e teama ca o sa mi pierd controlul când nu sunt frații mei acasă. Dar nici nu pot sa î folosesc pe ei în tulburarea mea.bănuiesc ca trebuie sa înfrunt factorul anxiogen.

Din pacate nu am suficiente informatii despre starea de sanatate psihica prezenta pentru a va putea sustine in deciziile dumneavoastra.

Dar așa știam nu?ca în cazul acestei tulburări trebuie sa înfrunți factorul anxiogen și sa nu mai realizezi compulsia.

Mulțumesc frumos d na Dorina.mi a zis d na psihiatru ca sunt unele cazuri Cum este și al meu ca trebuie sa iau tratamentul în permanenta .toată viața. Trist dar adevărat. Posibil ca este o boala cronica nu știu de ce a zis ăsta. Dacă este așa nici nu pot face copiii ca iau tratament.și au și efecte adverse.sper sa nu mă influențeze diagnosticul la locul de munca și la găsirea unui partener.nu prea accepta bărbații.

Da, din pacate. Sunt diagnostice care ne schimba toate proiectele care le-am facut pentru viata noastra. Nu este usor, insa eu cred ca daca facem tot ce tine de noi in viata, nu poate cineva sa ne ceara mai mult, nici macar noi insine. Va doresc intelepciune si putere sa le duceti pe toate.

Buna seara.

Da, lucrez si cu femeile cu depresie postpartum.
Costul pe sedinta de 50 de minute este 150 lei.

Numai bine va doresc!

Bună seara!Sunt o mama, a unui copil de 18 ani,vreau sa divortez dar,copilul își dorește sa stea cu tatăl spaniol,eu ma simt vinovată pentru faptul ca-l las,iar eu fizic,nu mai sunt lângă el!Ce ma sfătuiți sa fac!Multumesc!!!

Bună seara!Sunt o mama, a unui copil de 18 ani,vreau sa divortez dar,copilul își dorește sa stea cu tatăl spaniol,eu ma simt vinovată pentru faptul ca-l las,iar eu fizic,nu mai sunt lângă el!Ce ma sfătuiți sa fac!Multumesc!!!

Buna ziua.

Din punctul meu de vedere sa imi iubesc copilul, si nu numai, inseamna sa ii dau voie sa fie fericit chiar si atunci cand fericirea lui ma exclude.

Numai bine va doresc!

Buna seara as vrea sa va intreb si eu ceva in 2017 mia murit mama iar acum in 2019 tatal am o stare rea ma enervez din orice simt ca o iau razna ce pot face simt ca nu mai rezist imi este greu ce pot face

Buna ziua,

Imi pare rau, condoleante! Sunteti in procesul de doliu, este firesc sa nu va simtiti bine. Recomandarea mea este sa apelati la psihoterapie in cadrul careia ati fi sprijinita sa parcurgeti aceasta peroada dificila.

Va doresc numai bine!

Buna ziua. Sunt fata si am 25 ani.De 2 luni am terminat o relatie care a durat aprox 3 luni cu un baiat care l-am iubit si il iubesc si acum foarte mult. El s-a despartit de mine deoarece nu s-a intamplat nimic intim intre noi si a considerat ca nu suntem compatibili. Eu desi stiam ca nu suntem am continuat relatia deoarece l-am iubit si pe mine nu ma interesa aceste lucruri. Si am vazut in privirea/ochii lui ca si el ma iubea la fel, desi el a fost primul care a zis ca ma iubeste si dupa aia eu am fost cea care i-a zis ca il iubeste. Dar se pare ca m-am inselat in privinta lui. El s-a despartit printr-un mesaj pe Facebook deoarece nu a avut curajul sa imi zica in fata. Eu fiind nervoasa si socata i-am dat inapoi ursuletul de plus care mi-a dat cand am implinit o luna. Am vrut sa aiba si o amintire de la mine si ursuletul era singurul lucru care puteam sa ii dau. Stiu ca am gresit in privinta asta si regret, dar nu mai pot da timpul inapoi sa repar. De la despartire nu am vorbit deloc cu el. Zilele trecute l-a intrebat o cunostinta de a noastra daca sufera si a zis ca nu, doar ca e suparat ca e singur. Si i-a spus ca, decat sa se intoarca la mine mai bine ramane singur toata viata .Cand mi-a trimis mesajul de despartire m-a blocat pe Facebook dupa cateva zile m-a deblocat si dupa o luna mi-a trimis iar cererea de prietenie, eu am acceptat. Mi-a zis ca vrea sa fim amici, dar eu nu vreau asta. Mi-a dat like-uri la poze, imi vizualizeaza povestile atat pe Facebook cat si pe Instagram. Nu mai inteleg nimic. Imi este foarte dor de el si imi lipsete foarte mult. De fiecare data cand mentionez de el in fata cunostintelor sau familiei imi zic sa il uit si sa caut pe altcineva. Dar eu sunt si foarte pretentioasa, deoarece ma uit mai mult la aspectul fizic. Mentionez ca nu am avut pana in prezent relatii intime cu nici un baiat si ma simt prost si ciudat deoarece imi doresc asta. Cu fostul nu am avut, deoarece am vrut sa fiu sigura, desi am simtit de multe ori si de multe ori imi venea sa ii zic asta. Dar am vrut sa vad daca va putea astepta cateva luni.Si poate ca m-am atasat foarte tare de el,deoarece am avut nevoie de afectiune, de cineva sa ma ia in brate. Si as avea o intrebare. De ce, daca nu vrea sa auda de mine si i-a zis cunostintei noastre ca, decat sa se intoarca la mine mai bine ramane singur toata viata, m-a deblocat, mi-a retrimis cererea de prietenie pe Facebook si imi da like-uri la poze? Stiu ca poate nu inseamna nimic, dar mi se pare foarte ciudat acest lucru. Oare e orgolios si nu vrea sa recunoasca? Ca eu as vrea sa ma intorc la el.

Buna ziua,

Din cele relatate de dumneavoastra nu am cum sa stiu ce gandeste, cel mai potrivit ar fi sa il intrebati pe el. Comunicarea este unul din cei mai importanti factori intr-o relatie implinitoare.

Va doresc numai bine!

Buna ziua. Sunt mama unei fetite de 13 ani. Tocmai mi-a marturisit ca ii place o fetita mai mare ca ea cu un an dar că ii plac şi băietii. Suntem cred eu apropiate si avem o relatie deschisa insa m-a socat aceasta afirmatie si nu stiu ce sa fac. Am fost foarte calma la primirea vestii insa imi vine sa urlu pentru ca ma simt neputincioasa. Citesc pe net articole despre bisexualitate şi sper sa fie o faza trecatoare. Va rog imi puteti da un sfat. Multumesc

Buna ziua.
Stiu ca este destul de greu pentru parininti sa afle asemenea lucruri despre copii. Ati procedat foarte bine ramanand calma. Este normal ca in aceasta perioada de viata sa isi puna problema sexualitati si sa experimenteze asemenea idei si sentimente. Daca va este greu fetitei si dumneavoastra puteti apela la terapie.
Numai bine va doresc!

Bună ziua, am un băiat de 7 ani jumate,anul trecut în clasa 0 ne-am confruntat cu refuzul de a întra la clasa, am inceput ședințe la un psiholog a fost bine o perioada după care nu accepta sa între să stea în clasa nici însoțit. La sfârșitul semestrului 2 am mers la o altă școală să vedem dacă acolo se manifesta la fel. Câteva zile am stat cu el (în clasă apoi pe holul școlii), după o săptămână a rămas singur.
Acum la început clasei 1 a cerut sa vina la prima școală, dar la fel refuza să între la clasă.
Nu îmi spune ca nu îi place, ca nu vrea, astăzi a zis ca ii este frica de copii.
Menționez ca el face karate de aproape 2 ani, acolo la fel are momente când vrea sa stau cu el în sală.
Cum îl pot ajuta? Sa înțeleg reala problemă? Me puteți îndruma în vreun fel?
Mulțumesc.

Buna ziua.

Motivele pentru care refuza sa mearga la scoala ar putea fi multe, unele legate de mediul scolar si altele de tipul de relatie parentala. Ca solutie ati putea adopta aplicarea unui sistem de recompense pentru comportamentul dorit. Va recomand cartea „Disciplinarea pozitiva sau cum sa disciplinezi fara sa ranesti” a lui Matanie si Axente. Daca in continuare intampinati dificultati va recomand consilierea dumneavoastra pentru parenting.

Succes si numai bine!

Buna ziua. As vrea sa vin, impreuna cu sotia, la terapie de cuplu. Imi puteti spune, va rog, cat dureaza sedinta, cat costa si adresa?
Multumesc anticipat

Buna ziua.
Sedinta dureaza 50 de minute, costul este 250 lei. Adreasa o gasiti la contact. Aveti nevoie de o programare.
Numai bine!

Bună ziua, as vrea sa îmi spuneți mai multe cauze care pot preveni anxietatea și depresia, fără tratament medicamentos. Cred că este de la persoană la persoană, de la caz la caz, la fel cred că ar fii bine să știți și cum se manifestă. Am pe cineva cere suferă de cele două menționate mai sus, as vrea din tot sufletul să o pot ajuta, ce pot face eu in cazul acesta?
Vă mulțumesc, toate cele bune va doresc.

Buna ziua,
Este nevoie de o evaluare pentru a pune un diagnostic. Recomandarea poate fi psihoterapie, insotina sau nu de medicatie. Dumneavoastra puteti sustine persoana apropiata in a cere sprijin profesional si a urma tratamentul recomandat.
Numai bine va doresc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s